Am avut o saptamana plina, asa ca am tot amanat povestirea experientei Barcelona. Am sa incep cu concluziile…
E un oras foarte frumos, plin de lucruri potrivite pentru orice fel de turism, mai ales pentru turismul cultural. Fara sa mai fac comparatii cu alte orase, pot sa spun ca a fost o calatorie din care m-am intors cu mult respect pentru spiritul catalan.
Promenada
La Barcelona am stat mai mult pe strada. Am intrat in putine locuri tip muzeu (cu exceptia locurilor marca Gaudi, despre care am povestit deja). Pentru ca am stat chiar in Plaça d’Espanya, am petrecut cateva seri in zona Montjuïc. Montjuic este un complex, un parc daca vreti, unde gasesti mai multe atractii. Ai un muzeu de istorie si arta catalana… Ai o piata unde poti sa ”atarni” cu orele cu ochii la arteziana cu lumini si sunet (poate cea mai impresionanta fantana din cate am vazut; am ales aceasta poza pentru ca aduce mult cu Sagrada Familia)…
Ai, pe urcus, gradina botanica a orasului si Parcul Olimpic (Barcelona 1992, remember?)
Ai telecabina care te duce pana sus, in varful dealului/ muntelui, de unde ai o panorama de zile mari.
Rambla si Cartierul Gotic sunt urmatoarele locuri in care poti sa te bucuri de animatie, saltimbanci, dansatori de strada, acrobati, negustori de “nimicuri”, pictori de ocazie, restaurante si baruri. Rambla pleaca de la Plaça de Catalunya si tine pana in port. Vreo 4-5 statii de metrou, pe care noi le-am facut pe jos de cateva ori in cele 6 zile cat am stat. Prin zona asta gasesti si muzee, dar si piata din Barcelona. Totul e proaspat… totul e plin de culoare. E un mic paradis pentru ochi si… o agonie pentru glandele salivare 
.
In port, e bineinteles zona de marina, dar si plaje si terase ca pentru un sejur la mare. Chiar esti la mare .
Nu inchei partea de promenada fara sa numesc obiceiul spaniol numit Tapas. Tapas e o filozofie culinara foarte smart. E cumva ideea de fast food, desi procesul e departe de a fi unul rapid. Pe romaneste, “Tapas” ar coincide cu ideea de “platouas” sau “gustarica”. Ei iti pun la dispozitie la vedere, la tejghea, o paleta generoasa de mancarici (salate, tocanite, minuturi, carnaciori, fructe de mare, jamboane, branzeturi, masline… si tot asa, deja balesc scriind ) si tu alegi. Putin de colo, putin de colo… cat te duce stomacul! Dar e prezentata bine (de ce ma mira?) si pleci ghiftuit zdravan dupa o tura de tapas.
Barça
Blau-grana, FC Barcelona… clubul care a facut ravagi in Europa anul asta, este intr-adevar un club mare! Pentru cine e pasionat de sport in general, fotbal in particular, clubul asta este un monument. Sunt convins ca nu e singurul care are un model de business (caci e un mare business!) atat de bine pus la punct. Nici nu iti e greu sa iti dai seama cat de departe e “liga lui Mitica” cand intri in complexul de la FC Barcelona si vezi cum isi trateaza ei legendele si viitorul. Traditie e un cuvant prea mic pentru ce am simtit pe Camp Nou… e un mod de viata, e toata zeama si forta catalana in stadionul ala! Era in pregatire pentru concertul U2, dar am reusit sa imi inchipui ce ar trebui sa simta Messi, Puyol, Iniesta sau Xavi cand intra pe gazon… 100.000 de oameni intra acolo! Si de cele mai multe ori stadionul e plin!
Iar Barca TV… ar fi probabil cadoul suprem pentru tatal meu . O gramada de reportaje din viata jucatorilor Barcei, meciuri de legenda, meciuri ale copiilor, juniorilor si cadetilor… “pepiniera”… repet, sunt departe! Mes que un club! Forza Steaua !
Montserrat
“Muntele sfintit” cum ar veni, este o mica localitate si un obiectiv turistic similar celui din Assissi (in Italia). E un peisaj natural indraznet, gen Ceahlau. Foarte pitoresc, foarte linistitor. E o zona, teoretic, monahala. E vorba de o manastire benedictina, cu o catedrala destul de opulenta.
Si aici tursimul e la el acasa. Poti ajunge atat pe sosea (mai greu, fiind multe serpentine), sau cu telefericul (noi am mers pe varianta asta). Cand ajungi acolo, te-ai astepta sa simti cum se pogoara duhul sfant. Dar nu e asa! Atmosfera este una animata, vesela. Comertul este la el acasa, facilitatile pentru orice gust sunt si ele asigurate. Poti urca pe munte, mai sus de manastire, cu un funicular. Iar mai departe, spre diverse chilii, poti face trasee montane cu pasul. Este un foarte bun loc de escalada pentru cine e pasionat.
Ne-am relaxat, mai ales ca aerul era si mai curat acolo, in varful muntelui. Am petrecut o zi intreaga. Si m-as intoarce oricand mai ales pentru ciocolata pe care am cumparat-o de acolo .
Oamenii
O sa dedic un post distinct pe aceasta tema. Si asta pentru ca, zic eu, merita aprofundata filozofia de viata catalana, pornind de la ideea de identitate si forta spirituala a comunitatii.
