Un astfel de subiect aflat la limita dintre potential si isterie cred ca merita tratat.

Nu stiu daca ati aflat, toti cei care tranzitati acest blog, dar exista o ipoteza, avandu-si radacinile in calendarul civilizatiei meso-americane (Maya), conform careia nu prea mai prindem Craciunul in 2012.

Mai multe detalii gasiti aici. Si mai jos (Hollywood-ul nu avea cum sa rateze momentul):

Si eu am aflat, ce-i drept, de curand despre amploarea fenomenului si despre teoriile care graviteaza in jurul lui. Cea mai interesanta si cea mai abstract-mistic-quantica (super combinatie, asa-i?) mi s-a parut cea pe care am citit-o in avion spre Zurich, intr-o revista obisnuita. Sigur, pentru scepticismul care domneste in viata de zi cu zi, mai ales in Romania, ideea poate parea chiar spooky. Insa mie mi-a placut, pentru ca se inscrie in dezideratul de a face lumea mai buna. Macar in jurul meu.

Ce spune aceasta ipoteza?

Ea porneste de la ideea ca omul trebuie sa devina constient de legatura sa cu Universul. In esenta nu e necesara o apocalipsa standard (furtuni, cutremure, razboaie, etc.) ca sa ni se sanctioneze comportamentul irational: lacomie, ignoranta fata de mediu, egoismul fata de semeni… fraudarea alegerilor :) . Ipoteza porneste de la fizica cuantica. Materia are o pondere redusa in orice corp, cu atomii care par “pierduti” intre spatiile goale. Daca acceptam noile descoperiri/ ipoteze in domeniu, respectiv faptul ca atomul nu e chiar ultima particula divizabila de materie, pare legitim sa dam un nou nume a tot ceea ce numim azi “materie”; anume “energie”. Ok pana aici?

Mai departe, teoria spune ca e suficienta o vibratie in frecventa acestei energii, omniprezente, care ne compune si ne inconjoara in egala masura, pentru a conduce la o schimbare a formei de alcatuire, la nivel subatomic, in toata Creatia. Inclusiv omul (impactul ar fi in esenta la nivel de material genetic).

In consecinta, sentimente elementare precum dragostea, altruismul, egocentrismul, pragmatismul, care rezulta din anumite vibratii energetice, pot face diferenta in procesul de selectie. Religios facand analogia, poate parea o “judecata de apoi” in urma careia “alegerea celor drepti” porneste de aici: de la vibratia sentimentelor individuale. Practic, prin cresterea frecventei de vibratie (inversarea polilor magnetici ai pamantului e o posibilitate geo-fizica acceptata) devine imposibila supravietuirea indivizilor calati pe obiective si obsesii ce tin exclusiv de material, respectiv supravietuirea celor orientati spre creatie.

V-am bagat in ceata… este?

Cu toate ca pare putin verosimila pentru o existenta ca a noastra dominata de mult concret (nu cititi beton! :) ), repet, la mine a facut click. Si asta pornind de la efectele crizei, care a facut ca mult din acest concret, material, sa dispara, sa nu il mai putem detine sau, si mai nasol, sa nu ii mai intelegem “masura”/ valoarea. Pentru ca, pe fond, nu era o creatie materiala, asa cum credeam, ci una virtuala. Un esafodaj piramidal al iluziei… O vibratie la nivelul pietei globale a facut ca unii sa supravietuiasca, iar altii sa dispara. Deci logica are pentru existenta umana.

In plus bate mult cu ideile pe care le-am regasit in cartea lui Stephen Hawking (A Briefer History of Time), a propos de “contorsionarea” timp-spatiu, de universul din interiorul unui atom. A fost o coincidenta sa le citesc pe amandoua in aceeasi saptamana. Si m-am gandit sa va povestesc si voua, avand o premisa de resurrection (renastere); nu una de tip revelation (apocaliptica).

Mai departe… e o problema de alegere!