Era in vara lui ’97. Tocmai ma intorsesem de la o bursa de studii (aiurea, am facut o gramada de turism!) in Italia. Urma sa intru in anul 4, eram deja stresat de perspectiva unei veri pierdute pentru ca aveam multe restante… doar fusesem la bursa, nu? Si apare M. Il stiam de la televizor, dar prea multe nu stiam despre cine e si ce poate. Nici nu stiam ca e profesor in ASE… M-a “imputernicit” sa ma ocup de o revista de research, in his M’ kind of way: “crezi ca poti sa te ocupi de treaba asta?” “bineinteles!” a spus Takeda… tot anul respectiv m-am dedicat acelei reviste, care desi era o idee foarte buna, a esuat. ce’i drept, dupa ce am terminat eu facultatea si masterul… probabil intra in concurenta cu alte brosurele ale catedrei.
nu a reusit sa ma angajeze ca intern in organizatia in care era no.2 la vremea aceea. dar a fost dispus sa imi dea o sansa. cand am terminat facultatea, am participat la concursul organizat de aceeasi organizatie… I failed! probabil unul dintre marile esecuri ale vietii mele profesionale. si personale, daca e sa ma gandesc la ce impact a avut asupra psihicului mea de la acea vreme. mi-a facut o recomandare pentru BN… si acolo am fost angajat!
aproape in fiecare an ma intalneam cu el, in diverse circumstante… de fiecare data imi povestea de proiectele lui, de ideile lui. ma intreba ce mai fac… “poate facem ceva impreuna”. Au trecut opt ani pana cand am facut ceva impreuna. Am lucrat 2 ani in organizatia in care lucra si acum 10 ani. Acum e no. 1. Am realizat lucruri alaturi de el. Cand l’am “parasit”, mi-a incurajat visele si mi-a deschis drumul catre o noua perspectiva. La un an dupa ce l-am parasit, mi-a dat din nou o noua perspectiva. Nu vorbim prea mult. Intr-un sfert de ceas stabilim tot, fara prea mare bataie de cap. Ne intelegem “din vorbe”, cum se spune.
Dincolo de asta, nu voi uita niciodata doua lucruri:
1. eram un “nimeni”, un student din provinciu, printr-un camin din capitala, iar el mi-a schimbat perspectiva si increderea in mine (mai tarziu, fara sa vrea, m-a invatat ce inseamna sa fii antreprenor!) 2. l-am invitat la nunta. s-a scuzat ca nu va putea veni decat la biserica, pe motiv ca tocmai avusese un deces in familie. nu a putut veni nici la biserica, pentru ca se faceau 40 de zile de la acel deces exact in ziua nuntii. insa, m-a sunat sa se scuze, din nou, ca nu va putea veni!
se pare, deci, ca am un mentor. Rspkt, M!
Takeda 
Esti exigent, dar e adevarat ca un mentor nu il intalnesti zilnic. Eu am avut mai multi mentori ce mi-au asigurat dezvoltarea pe parcursul formarii mele. Acum as putea spune ca sunt in cautari,dar nevoia de formare e mult prea mare pt moment si imi construiesc mentori imaginari pe baza a ceea ce citesc.
nu spun ca e singurul om care m-a influentat si caruia ii sunt recunoscator… e vorba de sentimentul ca cele mai multe “cotituri” in viata i le datorez. si da, e greu sa gasesti un mentor. cu asta sunt de acord.
dap, M. e un mentor ‘clasic’. micheteau.