Home

… am uitat sa vorbesc despre asta. Am fost mereu indignat de ideea de a sarbatori pe modelul altora, cata vreme le avem pe ale noastre. Nu spun ca Sf. Valentin sau chiar Halloween dauneaza… Fara sa am idee de Halloween, mesteream frecvent in copilarie dovleci, cu figuri mai mult sau mai putin fioroase, in interiorul carora infigeam o lumanare. Faceam asta in plin sezon de dovleci, mai exact dupa ce se culegea porumbul (in zona bunicilor mei se obisnuia ca in lanul de porumb sa fie cultivate fasole si bostani).

Asa si cu Sf Valentin… eram in facultate cand am auzit prima oara ca exista. Adica destul de tarziu. Si m-a apucat St Anger… 🙂 Adica de unde pana unde? Si intrebarea asta inca imi agita piticu’ pe creier! De cativa ani, timid ce-i drept, Dragobelete recastiga teren. E departe de a fi o sarbatoare de masa, asa cum cred ca ar trebui sa devina. Ca sa va faceti o idee de gradul de promovare, singura televiziune era TVR Cultural… inca Dragobetele este considerat un eveniment folcloric si atat.

Ce se intampla acolo?

In primul rand, se desfasoara la Muzeul Satului. Se canta si se danseaza romaneste. Se vand martisoare. Se vand paturi si tzoale… asta nu o inteleg… Se vand turta dulce si alte bunatati traditionale dulci: checuri, ciocolata de casa, gemuri, halvitze, etc. Dulce-gretzos 🙂 Nu are insa anvergura pe care o asteptam. Dar, e un inceput, si asta ar trebui sa ne dea incredere.

dsc_0177

Inca o veste, zic eu buna: Arcul de Triumf a fost deschis se pare pentru vizitatori. Pastrand proportiile si dimensiunile, as indrazni sa spun ca nu e cu mult mai prejos (in termeni de mod de prezentare si bogatie a exponatelor) decat complexul Turnul Londrei (ignoram bijuteriile coroanei 🙂 ). Iar privelistea nu e deloc rea… probabil primavara e chiar mit Stock cu tot verdele bulevardelor.

dsc_0169dsc_01801dsc_0200

Advertisements

4 thoughts on “De Dragobete

  1. in america carcotasii numesc valentine’s day “hallmark’s day“, hehe. sarbatoare cu scop pur comercial – destepti astia de la hallmark. pentru ca ideea cu valentinu la baza era sa trimiti o felicitare gagicii/gagiului, sa faca si hallmark un ban.
    ca apoi s-a umflat cu cadouri si fanfara si kitsch, asta… nu mai e vina lu hallmark.

    de dragobete nu auzise nici… dragu pana sa apara valentinu’. asa ca e tot un fel de “me too”, promovat tot artificial. da’ ma rog, partea buna e ca e o traditie care nu moare, cum patzesc atatea altele poate mai spectaculoase.

    io raman la martsishoare. virtuale, hehe ;).

  2. pot sa fiu de acord ca nu stiai de Dragobete… dar pan’ atunci nici nu aveai nevoie de el 🙂 Sa inteleg ca nu ai scobit bostani?

    la bunica in sat se serba oarecum dragobetele. in sensul ca se faceau manifestari de primavara legate cu martisoru’. erau echivalentul fedelesului (petrecerea burlacilor, cu alte cuvinte, doar ca era mixta baieti si fete). sau cum e la voi cu stropitu’…

    oricum, ideea ramane. daca ai ceva al tau si vine din “negura trecutului”, e pacat sa nu o scoti in fata. e chestie de mandrie. altii se jeneaza cu originea romaneasca. eu nu, tocmai pornind de la astfel de ocazii…

  3. io ziceam a propos de indignarea ta cu sarbatorirea valentinului, ca SINGURUL motiv pentru care lumea NU a uitat de dragobete e tocmai mult-hulitul valentin. si ca aceasta moda a dragobetului care se naste (am vazut ca si Protv a avut ceva campanie, pun pariu ca la anu’ e mai puternica si simt ca va veni o moda a traditiilor romanest care vor deveni brusc “cool”) e aproape la fel de artificiala ca si valentinu.

    pe mine ma lasa rece si una, si alta, DAR – chiar si asa, zic ca e bine, toate traditiile merita pastrate si amintite, de preferat necomercial, da’ daca numa’ asa se poa, fie si asa (ce, ne strica o sarbatoare in plus? : ). dat fiind ca “soarele rasare la vest”, si e oricum inevitabil sa “importam” sarbatori de la ei, macar sa incercam sa revitalizam traditiile noastre “corespondente” (snt convins ca avem ceva corespondent si la halloween (io curatzam bostani doar ca sa prind pitzigoi (mai precis, ma uitam cum facea moshu, dar asta n-are a face) si eventual, treptat, sa punem mai mult accent pe ale noastre decat pe ale lor (mai putin probabil, da’ nu se stie).

    asa ca… sntem in mare de acord :).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s