Home

Si pentru ca azi suntem la capitolul “oameni-deosebiti-care-ne-fac-vietile-mai-intense”, o sa incep povestirea experientei mele la Barcelona cu cateva ganduri despre Antonio Gaudi. Despre el si viata lui… o gramada pe google! Eu aici nu o sa postez decat ganduri si emotii imediate.

DSC_0186

In primul rand, ca sa intelegi creatia lui trebuie sa vezi. E vorba de geniu, inspiratie, schimbarea perspectivei. Sunt convins ca vorbele sunt intamplatoare si hazardate, mai ales ca vorbim de valente artistice; unde Takeda nu e chiar specialist… 

DSC_0293

In al doilea rand, lucrurile cu adevat geniale au la baza idei simple. In cazul lui Gaudi, acea idee simpla este chiar natura: apa, foc, plante, animale. Orice din natura care are stabilitate si echilibru, indiferent de forma si stare, poate fi replicat intr-o constructie.

In al treilea rand, designul lui Gaudi pare desprins dintr-o poveste fantastica sau din lumea extraterestra. Mintea mi-a zburat (si la Sagrada Familia, si la Parcul Guell, si la casa Milla, si la casa Batllo) la lumea purcelusilor din Vorbitor in numele mortilor (Saga lui Ender de Orson Scott Card) sau la lumea subacvatica de be Naboo (Star Wars); sau la imaginile coloniilor din Alien… totul pare organic. Ai senzatia ca acele constructii au viata; ca respira; ca oricand o vor lua din loc. Ai sentimentul ca forma de azi este doar o ipostaza temporara pana cand o sa iti indrepte “oasele”, o sa isi scoata temeliile din pamant si o sa se mute in alta parte, intr-un loc mai liber; si unde vor lua o forma noua.

DSC_0409

Cand te uiti prima oara la creatia lui ai senzatia ca omul nu are nici o logica sau ca, ma rog, inainte sa proiecteze minunile alea a golit vreo doua sticle de absint… Insa logica lui Gaudi este departe de a fi ceva complicat (e doar complex 🙂 ). El a izolat cateva tipare geometrice standard (a rasucit in cilindru, a curbat o foaie de hartie, a imbinat cubul cu sfera, a urmarit liniile unui schelet de balena, sau logica ramurilor unui copac, etc.) si le-a combinat in toate felurile posibile, pastrand o singura conditie: stabilitatea modelului rezultat. Geometrie pura; fizica simpla; totul bazat pe observatie si atentie la “alegerile” naturii.

Cand crezi ca incepi sa intelegi, te trezesti cu gura cascata; pentru ca, urmaresti o linie si te astepti, in spriritul tiparelor vietii cotidiene, ca ea sa continue dupa aceeasi logica. Te astepti sa anticipezi incotro o ia; dar nu o ia in directia respectiva… Si realizezi cata fantezie a putut avea omul asta; cata indrazneala si iesiri din tipare; altfel, un om extrem de credincios. Poate din “pricina” asta i-au si iesit toate atat de diferit…

DSC_0376

Cum spuneam, trebuie vazute la fata locului. In carti/ imagini e doar planul ala bidimensional. Inca un lucru care trebuie amintit, a propos de “obsesia” lui Gaudi pentru naturalete si firesc: nu e doar un maestru al customizarilor arhitecturale, ci si un fin intelegator al ideii de ergonomicitate. A proiectat o serie de manere/ clantze care iau formele firesti ale pozitionarii palmei sau degetelor, pana la nivel de falanga. Analog, scaunele: chit ca sunt din lemn, curburile si modelarea lemnului sunt menite sa ia forma cea mai plauzibila a sezutului, spatelui si bratelor.

Cred ca s-ar fi inteles de minune cu Eistein. Am sentimentul (empiric grupa mare!) ca viziunile lor asupra universului sunt in esenta similare.

Advertisements

3 thoughts on “Gaudi

  1. minunat jurnal de calatorie, felicitari! unele fotografii de pe blogul asta sunt fabuloase…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s