Home

Postez acest link, chiar daca el este pe fond unul negativist.

Consider ca mesajul lui are insa menirea sa ne trimita putin la introspectie.

Cat se mai poate…

http://www.adevarul.ro/articole/despre-inraire.html

Advertisements

31 thoughts on “Putem fi mai buni! Un alt episod…

  1. am vrut sa zic ca nea pleş dă din nou dovadă de un “bias pronunţat de bucureşti”, uitând că în restul ţării viaţa curge cu totul altfel.

    dar apoi mi-am amintit de articolul acesta. interesante snt şi comentariile. la ambele.

  2. din pacate linkul dat de explorish genereaza eroare. ar fi fost interesant de citit..
    nu-mi place articolul de azi al lui plesu. nu-mi place pt ca are dreptate. nu-mi place pt ca doare. nu-mi place pt ca nu vorbeste de “tratament” decat indirect. visez la oameni care sa ne “traga” in fata si sa inspire. undeva in colcaiala genetica romaneasca ei exista dar nu se mai pot ridica. asa ca in concluzie speranta ramane in noi si in felul ne care vom educa copii.

  3. a mers si l-am citit…parca este viata din cartierul bucrestean..pana la urma la acest nivel se estompeaza total diferentele intre bucuresti si restul tarii…partea asta din viata curge la fel…parerea mea.

  4. Mie imi place articolul lui Plesu si mai ales cuvantul “ipochimen” 🙂
    Apropo, poti sa imi dai si linkul daca il ai pt un articol al lui Plesu despre Herta Mueller? Am incercat sa il gasesc ieri fara succes.

  5. @take – nu te lasi… mi-ai adus insa aminte de discutia cu dna I.d.H. de la nunta lui B. pacat ca s-a intrerupt prematur trialogul, mi-a placut. chiar ma gandeam zilele astea la diferenta dintre discutia cu cineva de specialitate si researchul personal pe gugl. am ajuns sa ezit sa intreb specialisti, stiind ca (si ei stiu ca) pot gasi pe gugl informatia. dar parca nu e acelasi lucru, e mai interesanta informatia venita prin interactiune decat prin citire. chiar daca poate e mai putin completa.

    anyway, daca ioana e in tema si de specialitate, ce-ar fi s-o intrebi pe dnsa, sau chiar pe doamna I.d.H., daca crede in influenta geneticii asupra comportamentului social, sau si mai bine, intreaba daca snt diferente genetice intre popoare si care snt ele (genomul uman s-a descifrat, deci ar fi interesante niste statistici pe baza esantioanelor deja masurate, poate stie). apoi sa-mi zici si mie :).

    si daca o dai la intors si nu vrei sa te referi la ADN pur si simplu, ci la ceva de genul “profil psihologic/energetic al unei natiuni”, determinat genetic sau in orice alt fel, intreab-o daca crede in asa ceva si, mai ales, daca crede ca te nasti cu el sau cu o parte din el. asta ca sa nu ma cramponez de ADN si sa-ti mai dau o sansa :D.

    intre timp, pana vin explicatiile ioanei, io mai caut pe gugl. saptamana viatoare, ca asta n-am timp. desi ma mananca setea de cunoastere :).

    @andreea – plesu despre muller, as vrea sa citesc si eu. daca aflati, rugam dati mai departe.

  6. asta va strica pe voi, consultanti: obsesia pentru statistici! 🙂

    eu nu mai cred in cifre decat 50%. ca la poker.

    mai e un lucru, pentru care o sa imi indici directia balacenca: unele lucruri le stii, pur si simplu, nu ai nevoie de demonstratie. as putea face pariu ca structura adeneului se eschimba de la generatie la generatie pentru o masa relevanta, reprezentativa de oameni ale aceleeasi natii.

    si pot sa fac pariu ca nimeni nu ma poate infirma/ confirma, decat prin formularea de ipoteze si sampling-uri si alte balarii statistice. E la fel de sigur cu raspunsul la intrebarea secventa, dintr-un fiml drag mie:
    “how big is the Universe?”
    “infinite”.
    “how do you know?”
    “all scintific evidence show it!”
    “can you prove it?”
    “no!”
    “so is with love”.

    prin urmare… NU AI CE SANSA SA IMI DAI!!! 🙂

  7. @takeda: a manifesta o preferinta pentru statistici nu mi se pare condamnabil:-) analizele cantitative sintetizeaza o situatie si te ajuta sa iei decizii. interpretarea lor poate fi insa discutabila si instrumentizabila. sunt de acord cu explorishul in privinta faptului ca in materie de comportament social e contraproductiv sa vorbim in termeni de genetica. in baza acestei stiinte s-a incercat in trecut sa se justifice existenta unor rase/natiuni superioare si a unora inferioare. daca se poate stabili ce gena e la originea unui comportament anti-social, cel mai simplu e sa o eliminam, sau sa ii eliminam pe indivizii suspecti de a o avea.
    cred ca sociologia si/sau istoria pe termen lung ne poate oferi mai multe explicatii privind modul de functionare a unei societati, valorile vehiculate, consensul social, imaginarul colectiv, miturile care structureaza imaginarul colectiv si care sunt capabile sa sudeze o societate sau niste grupuri sociale dominante …asa cum un individ e suma experientelor sale asa si un popor e suma experientelor sale istorice. iar dinamica grupurilor sociale, a conflictelor de interese, a aliantelor care se fac sau se desfac pe baza acestor interese si, mai ales, absenta unei societati civile capabile sa structureze spatiul public romanesc explica multe aspecte din “colcaiala” trecuta si actuala. din pedeveul meu mult mai bine decit genetica pe care o asociez, poate pe nedrept, cu un determinism in care marja de ameliorare e cvasi nula.
    pe tema asta e foarte interesanta o carte de daniel barbu aparuta la editura nemira (reeditata in 2004) “republica absenta”. si mai are o carte intitulata “firea romanilor”:-))

  8. @take: cumva stiam ca o s-o bagi pe asta cu “unele lucruri le stii”. pe bune 😀

    snt de acord ca de multe ori intuitia e mai precisa decat ratiunea, mai ales în lucruri mai puţin măsurabile care ţin de natura umană. în acelaşi timp, ascunde capcane, pentru că te poate înşela grav (am mai vorbit de bias-uri şi heuristics. de exemplu, foarte multi oameni au stiut ca pamantul e in forma de clatita. poti sa le demonstrezi contrariul? nu 100%, dar in proportie foarte mare poti sa le demonstrezi ca, masurand in 3 dimensiuni, pamantul e mai aproape de o sfera. nu intram aici in curburi spatiu-timp si alte alea :).

    asa si cu statisticile. nu pot sa-ti demonstreze adevarul absolut, ci doar probabil. dar daca ai o problema cu esantioanele, nu ne ramane decat sa asteptam pana se va inregistra si descifra adn-ul tuturor oamenilor de pe pamant, si apoi sa comparam bucata cu bucata.

    eu nu am rabdare sute de ani cat o mai dura, daca s-o face vreodata (gandind sf, poate se va face in viitor, la nastere); pana una alta as fi multumit si cu un esantion care sa-mi dea o idee.

    asta ca principiu. că altfel am zis o prostie cat mine de mare cu adn-ul – normal că va fi diferit la români faţă de nemţi, uzbeci şi congolezi – doar’ genele determină aspectul fizic, de exemplu. aşa că reformulez – unde nu snt convins că genele au un rol e în comportamentul social. dar ma opresc aici – citesc acum the agile gene, şi snt nişte lucruri interesante acolo despre nature vs nurture. voi reveni când voi avea măcar o vagă idee despre ce vorbesc de fapt. 🙂

    p.s. am scris acest comentariu in notepad pe computador înainte de a intra pe site si a-l citi pe al ralucăi :). la care nu am ce să adaug, în afară de încă o referinţă, la cartea the tangled wing, care e următoarea pe listă. ş-apoi să m-auzi vorbind din cărţi…

  9. nu contest leverage-ul statistic, in general. si eu il folosesc ca sa imi fac o idee despre un track record pentru judecarea, in final, a unui eveniment. dar tot din experienta (econometrie, prognoza in procesul de corporate planning, etc.) fundamentarea unei recomandari concentrandu-ne pe ce ne spun cifrele, mai degraba nu a dat rezultate.

    sigur, avem o iesire: “au fost niste estimari!” 🙂 si nu contest ca de cele mai multe ori cei carora le-am livrat argumente bazate pe cifre, au internalizat concluziile dupa ce, in prealabil, le-au ajustat pentru a proiecta viitorul asa cum el le-ar fi validat obiectivele si interesele. de aceea le evit as much as possible: statisticile sunt instrumente de fundamantare a ipocriziei umane.

    uitati-va ce se intampla azi cu sondajele de opinie (ca sa nu ne indepartam prea tare de realitatea cotidiana). chiar a fost aseara o emisiune cu specialisti in socilogie si analiza de sondare a publicului, pe TVR 1. nu au ajuns la o concluzie… nu stiau sa spuna cine va castiga alegerile! iertati-ma ca am coborat mult nivelul discutiei aducand vorba de polotica. a fost doar un alt exemplu al irelevantei, pe fond (nu pe scop!) a cifrelor.

    intorcandu-ne, daca acceptam ca sunt lucruri care ne deosebesc fizic din punct de vedere genetic, gasesc (tot ipotetic) legitim sa consider ca ne putem diferentia si din punct de vedere al setului de atitudini si valori. dobandite sau intrinseci. e ca si cum pe o platforma tehnologica incerci sa instalezi bucati de software eterogene. e posibil sa functioneze in cele mai multe cazuri (acceptand argumentele voastre conform carora un mediu social adecvat te poate slefui, sau unul rau famat te poate degrada). dar nu inseamna ca nu va avea “erori” in functionare functie de evenimente care au radacini in informatia genetica intrinseca. si atunci… se activeaza gena!

    nu v-ati intrebat de ce marea majoritate a oamenilor au o dorinta acerba de a-si cunoaste originea?

  10. interesanta intrebarea cu originea. nu m-am intrebat de ce. nu mai zic nimic pana nu ma lamuresc ce snt genele de fapt. din ce citesc, e un fel de… matematica-informatica. te ia durerea de cap.

    doar un citat auzit despre statistici si ma duc: “nu cred decat statisticile pe care le-am falsificat singur”. nu mai stiu cine a zis. cred ca un neamt :).

  11. se vede ca eu sunt mai tot timpul in minoritate:-) caci nu ma preocupa foarte tare chestiunea originilor:-) ma definesc mai degraba ca un “produs” al grupului social caruia ii apartin prin afiliatie intelectuala si care imi structureaza sistemul de valori. si chestia asta e mai complexa decit pare caci se poate sa apartii unei categorii sociale prin nastere dar sa te identifici cu o alta prin aspiratii si valori.si nu vad cum genetica ar putea explica ceva aici. asta la nivel de individ.

    la nivel de natiune cred ca identitatea e un construct social care inglobeaza multe variabile: istorice, sociale, economice. si religioase. cunoastem cu totii aportul eticii protestante in dezvoltarea capitalismului. diferentele dintre nord si sud si persistenta inegalitatilor sociale se pot explica si prin structura sociala: mici proprietari agricoli versus mari latifundiari. in vest breslele/corporatiile au jucat un rol important, in estul balcanic erau aproape inexistente. statutul femeii e iarasi un factor de progres sau regres. oare nordicii sunt programati genetic sa cada de acord in privinta unei societati egalitare iar latinii sa dezvolte societati patriarhale?

    parerea mea e ca sunt tendinte de lunga durata care explica de ce o natiune a evoluat intr-o directie mai degraba decit intr-alta. am gasit un articol comparativ intre bucuresti si belgrad care arata de unde s-a pornit si da coerenta evolutiei lor respective.
    http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=280&cmd=articol&id=10907
    mi-ar placea sa citesc in presa romaneasca mai multe analize despre vecinii nostri, dar din pacate ele sunt foarte rare.

    @takeda: daca marketingul politic ar putea determina cu precizie ce oferta alege “consumatorul politic”, te asigur ca am asista la o revolutie in domeniul stiintelor socio-umane! sondajele nu sunt fiabile pentru ca de la intentie la actiune e un drum lung iar masa de “apatici politic” e deja importanta in vest, in schimb in est situatia e catastrofala. in franta de exemplu, dinamica electorala nu aduce mari surprize: sunt regiuni traditional de dreapta, altele traditional de stinga, altele care pe fond de evolutii economice (dezindustrializare, prezenta/ absenta de imigranti de ex) basculeaza dintr-o tabara in cealalta. explicatiile sunt logice si coerente. sotul meu imi povestea ca a asistat la o conferinta in care un cercetator britanic incerca sa dovedeasca faptul ca exista o corelatie foarte strinsa intre meseria pe care o ai si votul de stinga sau dreapta. adica “spune-mi ce profesie ai si-ti spun cu cine votezi”. chestia asta pare putin probabila in franta unde societatea e relativ egalitara si unde ascensiunea sociala a claselor populare, mai ales datorita educatiei publice de buna calitate, e un fapt. dar e o analiza pertinenta pentru anglia unde structura sociala e mult mai rigida iar mobilitatea sociala mai redusa. iar asta se poate explica prin faptul ca englezii nu au avut echivalentul unei revolutii fraceze. de ce francezii au facut revolutie si englezii nu? predispozitie genetica belicoasa sau conditii socio-economice specifice?

    sa ne intelegem: nu neg existenta unui caracter national specific. spun numai ca el e rezultatul unor compromisuri istorice de lunga durata in care nu factorul sau predispozitia genetica individuala e importanta ci dinamica elitelor (intelectuale si economice si a raporturilor care se stabilesc intre ele) si a grupurilor socio-profesionale.

    si acum astept cu interes argumentele genetice:-))

  12. blogul meu incepe sa devina sofisticat 🙂

    “ma definesc mai degraba ca un “produs” al grupului social caruia ii apartin prin afiliatie intelectuala si care imi structureaza sistemul de valori. si chestia asta e mai complexa decit pare caci se poate sa apartii unei categorii sociale prin nastere dar sa te identifici cu o alta prin aspiratii si valori.si nu vad cum genetica ar putea explica ceva aici. asta la nivel de individ.”

    pai tocmai genetica explica nazuintele tale de apartenenta. cand facem afirmatia “eu sunt, eu fac, eu reprezint” este, psihologic vorbind, proiectia ta. nu atributele neaoshe. faptul ca incerci sa te afiliezi, denota faptul ca iti cauti, intr-un fel, obarsia. sau o obarsie. faptul ca nu o simti implicit (cum nu o simt nici eu, a propos de lipsa unor valori si repere) te face mai romanca decat vrei sa pari. pedeveu’ meu 🙂

    eu… nutresc o afiliere profesionala si de gandire anglo-saxona, fara sa am o admiratie aparte pentru valorile culturale americane. posed o auto-disciplina vecina culturii japoneze, insa refuz obedienta si shaua. iar cultul pentru personalitate si autoritate imi repugna, cu toate ca mai degraba respect regulile decat le incalc.

    de aceea cred ca noi, ca “material genetic”, avem o capacitate de pliere mai ridicata decat altii. fireste ca e determinat de tot ce ai enumerat mai sus. fireste ca mediul ne slefuieste. tocmai asta incerc sa spun: experientele noastre istorice, asa cum au fost ele, ne-au invatat sa nu transam lucrurile, ci sa le amanam. sa le mermelim. “amprenta” noastra este rezultatul a secole de supravietuire si adaptare. de aceea ne vine greu sa acceptam rigoarea si echitatea sociala specific nordicilor… te-as intreba: ce-i determina pe nordici sa aiba o societate civilizata? legile dure, o sa imi spuneti! dar ce ii determine sa creeze si aplice legi dure?

    un exemplu la indemana 🙂 ce il determina pe fratele explorish sa nu rateze nici o amenda de circulatie, intr-o tara in care legea se aplica cu mare rigoare? stie ca nu are scapare… si totusi nu “iarta!”: trece pe rosu, merge cu viteza… e ceva ce il face sa nu se poata abtine. eram langa el, in masina, si vorbeam de radare; si l-a luat pe radar in plin! nu il lasa gena… 🙂 gresesc bro’?

    argumentul sondajului politic l-am livrat doar pentru a pune in discutie relevanta lor si, repet, ipocrizia umana in a manipula cifrele pentru a ne justifica gesturile sau argumenta deciziile pentru interese care ne preocupa. nu vreau sa dezvolt subiectul, pentru ca mi-am propus ca pe acest blog sa nu fac politica. ceea ce spui tu aici, spuneau oamenii aia aseara in emisiune.

  13. raspund doar la intrebarea adresata: intr-adevar, iau amenzi la greu (a venit şi ultima pe care-o ştii: 180, pentru depasire cu 16kmh, adica cu 1kmh peste limita pentru care as fi primit 120), dar eu cred ca le iau nu pentru ca snt roman, ci pentru ca snt pe de o parte nerabdator si pe de alta aproape incapabil de autodisciplinare. prin contrast, tata nu cred ca a depasit, in decenii de condus, VREODATA viteza legala, sau sa treaca pe rosu. si el e roman. asta ca să răspund la speţă cu o speţă, lucru care nu e neapărat “ştiinţific”.

    in rest, ti-am povestit despre diversi imigranti din tari “dubioase”, gen albania, bosnia, italia, india, care aici au ajuns mai catolici decat papa, nu te lasa sa calci iarba, sa speli duminica, sa parchezi masina pe locul de vizitator de la propriul bloc. la ei in tara crezi ca-i durea undeva? MEDIUL i-a transformat. cum probabil m-a facut si pe mine bucurestiul mai nerabdator (la inceput asteptam minute in sir la autobuz, lasand oamenii sa se urce inaintea mea in 368. apoi m-am obisnuit sa dau din coate. inseamna asta, simplificand la extrem, ca copiii mei vor fi mai susceptibili de a da din coate?

    as fi tentat sa cred ca nu. dar raspunsul complet sincer e – “nu stiu”. opinia mea cum că genetica n-are treabă e bazată pe observaţii ca cea de mai sus, fără a avea cunoştinţe în domeniu şi, se pare, capacitate de analiză şi sinteză prea dezvoltată. cartea pe care o citesc pare a trata unele aspecte asemanatoare, voi reveni daca ma lamureste in vreo directie.

    pana una alta, un exemplu interesant care m-a făcut să cred că takeda s-ar putea să aibă un sâmbure de dreptate mai mare decât credeam (acu’ nu mi te umfla în pene :P), aici. citiţi exemplul cu vulpile, e fascinant. l-aş dezvolta aici, dar cred că merită o discuţie separată. (zic doar atât: analogia selecţiei vulpilor blânzi cu a oamenilor supuşi, în zeci de ani de comunism. şi mă înfior. tre’ să mai citesc.)

  14. Tatal tau este “anomalia”… Are prea mult bun simt si e prea echilibrat. Nu mai veni cu exemple d’astea 🙂

    E posibil sa aveti dreptate. E posibil sa am dreptate. Intrebarea e, daca avem probleme, si nu sunt genetice, cum le putem fixa? Daca suntem inraiti, cum credeti ca putem scapa de aceasta “carma” deloc benefica?

  15. @takeda: m-ai bagat in ceata:-)) obirsia nu mi-o caut ci mi-am asumat-o de la inceput. grupul social caruia ii apartin e “intelectual, salariat, pozitie intermediara, capital cultural important”. in opozitie de valori si aspiratii cu “chef de firma/ top management, tolerant fata de darwinismul social, putere de cumparare mult peste medie, afiseaza statutul social prin bunuri de consum ostentative”.

    Ce e genetic romanesc aici?? Care e diferenta genetica inducind diferente pe scara valorilor intre un avocat roman specializat in fuziuni/achiziti si unul elvetian? Sau intre un traducator neamt si unul roman? Sau intre un asistent social uruguaian si unul roman ? Parerea mea: nici una!! In schimb, diferentele sunt uriase intre mediul de afaceri romanesc si cel elvetian, intre conditiile in care isi poate desfasura activitatea un traducator roman sau un asistent social uruguaian. Iar explicatiile sunt de toate felurile, numai genetice nu:-)) Se poate explica genetic ca spaniolii sunt impotriva avortului iar francezii l-au legalizat de multa vreme? Cum anume se poate explica, genetic, persistenta valorilor catolice in spania si declinul lor in franta?

    @explorish: total de acord cu tine in privinta “topirii” imigrantilor in cultura tarii de adoptie. si mai dau un exemplu in acest sens: rata natalitatii relativ crescuta la magrebieni sau africani in prima generatie de imigranti, conform modelului de tarii de origine si apoi scaderea si stabilizarea ei la 2 maxim 3 copii pe fond de asimilare si crestere a nivelului de educatie. Eu cred mai degraba in determinismul social decit in cel genetic. Cu toate ca sunt si exceptii frumoase gen Amartya Sen (premiu Nobel de economie) care, desi provine dintr-o familie privilegiata, s-a interesat de soarta amarastenilor si a demonstrat intr-o carte “Poverty and Famines: An Essay on Entitlement and Deprivation” ca foametea nu e datorata in principal lipsei de hrana, ci e mai ales un produs al inegalitatilor sociale.

  16. @takeda: nu ti-am vazut postul ca eram in mod de “editare” a comentariului meu.

    raspunsul meu: simplu:-)) implicarea sociala, activismul, stimularea solidaritatii, initiative cetatenesti gen asta
    http://www.oamenidarnici.ro
    eu sustin financiar o ONG care se ocupa de pisicile vagaboande si ciinii abandonati:-)) daca ne pasa de ceva si actionam in consecinta, ca structuri exista, slava domnului, cred ca avem o sansa:-)

  17. @take: şi mama, tot anomalie? ce se-aseamănă se-adună. dar unchii şi mătuşile din partea mamei? or fi tot anomalii. da’ toţi şapte? o fi ceva pe fond genetic 🙂

  18. @ raluca: ne bagam in ceata reciproc, de la comment la comment.

    framantarea mea este legata de existenta si perpetuarea diferentelor. o sa repet cateva argumente, cu titlu de “intrebare”, intrucat constientizez ca argumentele noastre, de-o parte si de alta, sunt convingeri si experiente punctuale care nu ne pot valida optiunile.

    cele doua tipuri de determinism nu se exclud, in intelegerea mea. caractere puternice si principii sanatoase vom gasi in orice natie. manifestarea unor optiuni sociale (optiunea pentru legalizare avortului, ca sa iau exemplul tau) nu are dupa mine legatura cu nici un soi de determinism. are legatura cu un set de valori impartasite colectiv functie de context si evolutie sociala.

    Discutam aseara intr-un grup de prieteni pe tema faptului ca, de la Decebal incoace, noua ni se intampla cam acelasi lucru. Noi suntem follow-eri. O intrebare era: de ce nu ne-am transformat niciodata in pasalac, in timp ce bulgarii si sarbii au fost pasalac? Raspunsul unanim in grupul nostru a fost: noi nu ne-am opus!

    Vis-a-vis de astfel de “repere” invoc fondul genetic in evolutia sau involutia unui neam. Si repet: sunt perfect de acord ca normele unei societati pot schimba profilul comportamentului unui bosniac/ kosovar propasit in elvetia. Dar a fost alegerea lui punctuala pentru ca altfel murea de foame. sau de glont. insa, si acum fac apel la memoria lui explorish: iti amintesti ce ti-a spus bosniacul care lucra la magazinul italian? “e multa munca… mai stau 2-3 ani si plec”.

    integrarea pe fond este in intelegerea mea discutabila. si fac iar apel la memorie: cand am trecut prin cartierul magrebian din Paris, m-am simtit ca in Rahova.

    sunt de acord cu tine ca schimbarea tre’ sa porneasca de la fiecare, daca vrem sa ne fie mai bine. suntem insa oarecum incapabili sa ne coagulam pentru a face intr-adevar diferenta la scara.

    rspkt

  19. ..va rog sa fie cu iertare…dar nu am mai intrat pe blog dupa postarea cu colcaiala genetica…iar acum o detaliere din partea mea nu ar mai avea acelasi “efect” din mai multe motive: clar explorish s-a documentat temeinic ;), toti postantii au detaliat f frumos subiectul si subsemnata nu considera ca stapaneste la perfectie traba cu adn…dar undeva in mine exista formatie de informatician..combinata cu pasiunea pt sf..
    …in concluzie…ma mai pun si io pe citit:)…

  20. @takeda: cu tot respectul:-) nu ma mira ca te-ai simtit ca in rahova in cartierul goutte d’or din paris. e un cartier de imigranti de pe la 1400 toamna cind primii s-au stabilit acolo tiganii care nu aveau voie in cetate. cu toate astea, te inseli amarnic cind spui ca magrebienii din franta sunt “capabili” numai de un goutte d’or. e ca si cum as spune eu, vazind toate actele de tortura sau cruzime asupra animalelor pe care le difuzeaza cu atita generozitate pro-tv-ul sau alte canale, ca romanii sunt un popor de sadici si de psihopati si ca nu exista speranta pentru ei. oricit ar fi de mare revolta mea, stiu foarte bine ca nu e asa. pentru ca chestiile care sunt cele mai vizibile, nu sunt neaparat si cele mai reprezentative. comunitatea magrebina nu locuieste exclusiv in cartierul ala din paris. si ai sa fii surprins cind am sa-ti spun ca totusi majoritatea locuitorilor din cartierul ala sunt europeni. numai ca magrebienii sunt mult mai vizibilli.

    sunt mult mai multi magrebieni care reusesc in viata. sunt mai multe cazurile cind din mama semi analfabeta si tata muncitor necalificat pe santier, fiul ajunge electrician, se casatoreste cu o vinzatoare care lucreaza la zara iar fata lor ajunge medic cardiolog. si cazurile astea sunt reprezentative, pentru ca statistic sunt mainumeroase deloc cele in care fiul ajunge traficant de droguri. si stii de ce? pentru ca scolile franceze reusesc sa dea o educatie solida si de calitate atit copiilor de burghezi, cit si copiilor de imigranti magrebieni sau africani sau copiilor de tigani romani. pentru ca scoala si educatia de calitate sunt factor de integrare si progres!

    cit despre romani, de acord ca am avut o istorie de rahat, nu foarte glorioasa si ca nu noi am scris istoria, ci altii au scris-o pentru noi. so what??? cind am citit in articolul despre belgrad si bucuresti ca noi am intrat in secolul XX cu 87% din populatie analfabeta, nu am zis “ce natie de incapabili si puturosi!” ci “ei, luind in considerare de unde am plecat, pina la urma nu ne-am descurcat chiar asa de rau!”. ce istorie mareata vrei tu sa faci, ce leadership vrei sa fi asumat romanii in europa la inceput de sec XX, cu atitia analfabeti??? in conditiile astea nu am fost capabili nici macar sa profitam de progresul realizat de altii, daramite sa mai fi fost si factor de progres noi insine! iar analfabetismul nu e o predispozitie genetica, dovada ca am reusit sa-l eradicam:-)) iar leaderii care sa ne “traga” in sus nu apar in mod providential ci sunt rezultatul unor evolutii sociale, apar in sinul marilor familii burgheze care depasesc faza de acumulare primitiva de capital si ajung sa creeze o traditie de politicieni, oameni de stat, proprietari de firme. in toate e nevoie de o traditie “dinastica”. patriarhul kennedy s-a imbogatit in timpul prohibitiei alcoolului (exista cai mai onorabile de imbogatire), copii lui au fost politicieni carismatici si influenti. iar traditia continua. grecia e condusa, principal, de doua familii: papandreu si caramanlis. cu timpul poate o sa cunoastem si noi dinamica asta.

  21. se pare ca totusi avem un agreement vis-a-vis de faptul ca toata povestea tine de evolutie.

    ca e fond genetic, sau mental colectiv… mai studiem 🙂

    imi ramane insa o framantare a propos si de observatia ta conform careia nu am prea produs lideri relevanti pentru umanitate timp de 2000 de ani: de ce cand noi aveam 87% analfabetism in Londra se construia metrou? sigur, as putea capata raspunsul: britanicii au fost niste imperialisti care au supt de la alte popoare pasnice. ok! dar noi… noi de ce nu am cucerit nimic? daca aveti un raspuns la asta, chiar si dintr-o perspectiva sociologica, deci nu genetica 😉 … please provide!

  22. nu e suficient sa fii imperialist si sa ai colonii (deci resurse financiare importante) ca sa fii o forta proeminenta pe plan economic, cultural sau politic. conteaza si pe ce cheltui banii.

    ca sa dau niste exemple dintr-o istorie pe care o cunosc mai bine, “mostenirea” lasata de napoleon nu se situeaza numai pe plan militar ( agresivitate, cuceriri, exploatarea coloniilor) sau politic ci si pe plan educational si admistrativ: pe la 1800 creaza Banque de France (care va sustine dezvoltarea economica) si reoganizeaza tara in prefecturi iar administratia publica care era la pamint de la revolutia franceza, asigura un climat de stabilitate si eficacitate care permite evolutia sociala si economica. tot in perioada asta pune pe picioare camerele de comert. si ceea ce imi place cel mai mult: lanseaza o reforma a invatamintului extrem de ambitioasa care se soldeaza cu crearea de licee, a celebrei scoli militare saint-cyr, a numeroase scoli primare (caci ca sa ajungi la liceu sau la saint-cyr iti trebuie o educatie de baza extrem de solida). tot in domeniul invatamintului pune pe picioare facultatile de drept (justitia e esentiala, nu? pentru functionarea normala a unui stat) si a facut o filiera diplomanta de drept accesibila TUTUROR.

    progresul exista cind mina de lucru e calificata si educatia de baza solida si accesibila nu numai burghezilor ci si celor din “low classes”. educatia publica gratuita de calitate si egalitatea de sanse a tuturor cetatenilor e una dintre cele mai mari realizari ale revolutiei franceze. cind elitele unor tari investesc si in bunastarea cetatenilor de rind the return on investment e enorm.

    cind holera si tifosul faceau ravagii in londra anilor 1830, “the upper classes” au facut legatura intre conditiile de viata si de igiena absolut mizerabile in care traiau locuitorii cartierelor sarace si aparitia si propagarea epidemiilor. si au investit in salubrizarea cartierelor alora.

    vreau sa spun ca a existat un moment in care clasele dominante au inteles ca profiturile lor depind si de “calitatea” resurselor umane ( ca una e sa exploatezi un muncitor necalificat si alta un inginer) si de o functionare corecta a societatii (nivel de educatie, sanatate, administratie eficace, sistem juridic care “face dreptate” etc). serviciile astea de baza nu sunt bani aruncati pe fereastra, ci o investitie care isi face simtite roadele nu numai la nivel de “low classes” ci si la nivel de “upper classes”. cind liderii nostri vor fi convinsi de chestia asta si vor renunta la atitudinea “take the money and run” sau “prefer sa-i cheltuiesc pe iahturi, vile luxoase etc”, vom iesi din rahat cu pasi repezi. problema noastra e ca elitele noastre au acelasi reflex de spoliere a resurselor ca si otomanii.

    poate ca ai dreptate: chestia asta e o “sechea istorica” pe care o transmitem, cultural sau genetic, si ne compromitem singuri sansele de evolutie.

  23. sa nu ma intelegeti gresit: eu ma uit cu mare respect la toti cei care au facut carari adanci prin istorie. ei au reprezentat lumina si progresul.

    “imperialismul”, chiar facut cu sabia sau cu scutul antiracheta (pe fond nu s-a schimbat nimic!), e dupa mine, rodul unei atitudini competitive, de framantare constructiva, de dorinta de a nu face umbra pamantului degeaba…

    “necazul” meu e tocmai incapacitatea noastra de productie de leadeship in 2000 de ani! Amprenta noastra este, fatalitate sau nu, non-leadership!

    si e firesc sa ma intreb daca e doar rodul pozitionarii geografice, a mixului de rase asimilate in tot atatea milenii, a conjuncturilor create de altii… sau e rezultatul unei amprente genetice, a unei neputinte biologice in a fi… responsabili, consecventi, pionieri… si ce mai vreti voi.

    by the way, care credeti ca e “lista neagra” a atributelor care ne face sa stagnam/ involuam?

  24. eu nu:-) modelul meu nu e imperialismul opresiv, iar pretul platit pentru progres si urmele adinci lasate in istorie sa fie spolierea altora e inacceptabil pentru mine. modelul meu sunt finlandezii care, sub talpa suedezilor sute de ani si apoi sub talpa rusilor, au reusit sa creeze o societate prospera si egalitara.

  25. cred ca solidaritatea sociala a fost definitorie pentru finlandezi.

    ca sa revin la admiratia ta pentru o casta de razboinici niponi, mi se pare logic ca, in calitate de barbat, sa te identifici cu un grup format exclusiv din barbati. Daca nu as fi pacifista, banuiesc ca as simpatiza cu miticele amazoane.

    Totusi, ce explicati putem gasi faptului ca societatea nipona a generat si promovat o casta dominanta de razboinici si societatea romaneasca nu ?

    Raspuns posibil : chestie de resurse. Raportul numar de indivizi/resurse disponibile a fost pozitiv la romani si negativ la japonezi.

    Rezultatul : romanii au dezvoltat o societate defensiva, si-au aparat « pamintul si apa », pe cind japonezii au cerut la altii « pamint si apa ».

    Dar cum ajungem de la romanul pasnic,agricultor sau mestesugar, la mizeria morala si economica actuala ? De ce partidele politice in romania sunt niste cochilii goale, ideologic si electoral, de ce liderii politici coopteaza militantii, in loc ca militantii sa-si desemneze liderii politici, ca in orice societate normala ? Domnul Plesu a avansat intr-un articol un argument pe care eu il consider absolut genial : romanii sunt smecheri! De la cetatenii de rind la marii oameni de afaceri, ei nu au convingeri, de dreapta sau de stinga, ci numai interese.

    rspkt

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s