Home

Aceste este un post din categoria “putem fi mai buni!”

“A innebunit Takeda?!”… aceasta intrebare ar putea aparea, firesc, in mintea fiecaruia dintre voi cand veti citi titlul. Sper ca la final sa imi acordati cel putin circumstante atenuante pentru asocierea celor doi termeni din titlu.

O sa incep cu teoria lui Nash, la care am mai facut trimitere pe blogul meu; si a carui teorie cred ar putea scoate lumea din criza, intr-un mod smooth, daca ar fi aplicata pe scara larga, atat la nivel ideologic/ politic, cat si la nivel macro si micro economic. Dar asta e o alta discutie.

Nash zice cam asa (o sa redau aproximativ argumentul din filmul care a ecranizat viata lui, A Beatiful Mind): ambitia individuala conduce la progres cata vreme ea este orientata atat spre atingerea propriului obiectiv, cat si spre atingerea obiectivului grupului din vecinatatea imediata. Mai stiintific spus, gasiti aici: http://klaustrophobya.blogspot.com/2009/10/john-nash.html.

Acum, tineti-va bine, teoria lu’ Takeda!

Primariile de sector nu sunt in masura sa rezolve problema dezapezirii stradutelor secundare din Bucuresti (si nu numai). Asta e un fapt in sine, nu e o ipoteza. Prin urmare, problema ramane la latitutinea lopetilor colocatarilor (membri ai aceleasi colectivitati/ vecinatati), care impart, de voie, de nevoie, parcarea si stradutele mentionate.

De cate ori vine cate o zapada ca cea de zilele astea, eu imi curat locul cam asa: in jurul masinii, in spatele masinii si portiunea de strada din dreptul masinii mele (zapada o arunc pe spatiul verde disponibil; e o preconditie critica pentru validarea teoriei mele; basca, e o chestiune de respect fata de vecinii de parcare). De ce curat si portiunea de strada? Pentru ca am observat ca daca ma limitez doar la locul de parcare, flescaiala de pe strada adusa de trafic reface la loc movila din dreptul locului de parcare. Si imi este greu cand vin sa intru pe locul de parcare (ignoram din teorie catarii si marlanii care isi pun masina pe locul meu… deci, vorbim teoretic!).

Whatif… fiecare locatar proprietar de masina ar face acest lucru? Logica imi spune, conform premiselor teoriei echilibrului lui Nash, ca traficul pe strada NOASTRA ar fi mult mai facil. Conditia e ca fiecare sa aloce 30 de minute din timp si sa isi cumpere o lopata. Si nu as vrea sa sune a munca patriotica din perioada de dinainte de 1989… va amintiti probabil ca existau atunci responsabili de scara/ bloc care primavara te scoteau la sapat, iarna la curatat aleea. Fiecare cu nostalgia lui…

Ceea ce am observat, in realitate, este fix pe dos. Si nu doar pe sosele. Ci si in viata publica, organizationala, inter-organizationala. E o trasatura a omului vremurilor actuale: lipsa inclinatiei spre compromizing colectiv, in scopul imbunatatirii propriei vieti. Omul zilelor noastre nu ar face nimic suplimentar fata de obiectivul imediat – i.e. intratul pe locul de parcare sau iesitul din locul de parcare – chit ca, per total, efortul este mai mare si, in cazul particular al zapezii, dracii mult mai multi. Plus efectele secundare, greu de cuantificat; dar certe!

Deci?!

Advertisements

3 thoughts on “Zapada din Bucuresti si echilibrul lui Nash

  1. cred ca munca “voluntara fortata” de care aminteai a avut efectul subliminal de a inabusi dorinta de a face munca voluntara “adevarata” la majoritatea concetatenilor care au apucat comunismul de la varsta pionierilor in sus. am sperat ca cu schimbul de generatii asta se va schimba, dar am fost in eroare: copiii au crescut asemenea parintilor – normal! revenim la cei inca 20 de ani de care ziceai intr-un alt post.

    semne bune snt, ca exista oameni ca tine care nu au nevoie de inca o generatie pentru a-l aplica pe nash. din pacate nu aveti (inca) masa critica, dar speranta…

  2. N-am prins perioada de voluntariat fortat, dar nu cumva programul de lucru era de 8 ore fix pe vremea aia? si cand erau zapezi mari, nu scoteau fabricile oamenii in strada sa curete soselele, deci pe cheltuiala statului?

    ultima zapada m-a prins lucrand de acasa, mi-am permis 3 ore de dat zapada pe toata straduta, nu doar in jurul masinii. dar saptamana asta am mult de lucru la birou, si ma gandesc ca totusi platesc taxe la primarie, primaria plateste firma lui Prigoana (presupun ca destul de mult daca omul isi permite elicopter si lamborghini) si totusi utilajele de deszapezire nu ajung decat pe bulevardele principale.

    si un apel pentru a fi mai buni si despre compromising colectiv: mergeti la servici cu bicicleta sau scuterul cand vremea permite, si cu metroul/autobuzul cand ploua sau ninge. faceti un bine orasului si lasati soselele libere pt cei care au cu adevarat nevoie sa circule. (ambulante/pompieri/masini de deszapezire)

  3. @alex: s-au facut multe enormitati in perioda pe care tu zici ca n-ai prins-o 🙂

    logica propusa de mine este a disponibilitatii de a ignora lamborghini-ul lui Prigoana.

    e doar o teorie. e ideala. e nevoia lu’ Takeda de a trai mai colectiv cand situatia o cere.

    cum este si a ta… 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s