Home

…Africa… Nu vi se pare ca mai multe au inceput sa graviteze in jurul continentului verde? Azi incepe campionatul mondial de fotbal. In Africa de Sud. E oare intamplator? Nu cumva Africa este unul dintre motoarele prin care economia globala, avand China de facto in the driving sit, poate sa se reporneasca? Avand in vedere resursele disponibile, costul fortei de munca, nevoile de dezvoltare reale ale Africii?

Apropierea dintre China si tarile aficane nu este intamplatoare. "Romantic" putem spune ca din aceste locuri s-a nascut lumea… spune o teorie ca aici a avut loc procesul de antropogeneza. Mai recent, avem conferinta de la Bandung, din 1955, inainte ca RPC sa declanseze revolutia culturala.

Ce a inteles China si nu au inteles tarile vestice? In primul rand, China si-a invatat (istoric) lectia donatiilor si, comercial, a barterului. Au dat ce le-a dat Pamantul, si au luat tehnologie si know-how. Mai mult, au dus matricea nationala la rang de model economic si social, educandu-si sute de mii de oameni in tarile vestice. China inoveaza si in relatia e cu tarile africane (ce-i drept, doar cu cele care nu recunosc Taiwan-ul). Dar, nu-i asa, traim o era capitalista (inca) in care scopul scuza mijloacele.

Ce a mai inteles China? Ca trebuie sa fie credibila. In sensul asta au depasit blocajele birocratice tipice donatorilor institutionali si agentiilor de dezvoltare din tarile dezvoltate. Au mers pe o strategie "quick wins" pe care unii o critica pentru ca nu e programatica. Paradoxal, daca tinem cont de modelul politic, planificat, centralizat al guvernului chinez. Dar… au devenit credibili. De ce? Pentru ca au depasit framework-urile strategice care de zeci de ani nu reusesc sa scoata populatia din saracie lucie, in multe din tarile africane. Ei au dat drumul la proiecte de infrastructura, la construirea de spitale, clinici si centre de cercetare agricola, acolo unde era teoretic nevoie (practic, in Africa, oriunde e nevoie…).

China mai e credibila dintr-o perspectiva: dincolo de succesele de poveste pe timp de criza, popolatia chineza este inca saraca pe medie (locul 97 in termeni de GDP/ capita, cf FMI…). Si, cu toate astea, investeste in tari sarace. China nu vine cu un bagaj de fite si arogante… vine cu bani, ajutoare, tehnologie, investitii… toate amestecate dupa o reteta doar de ei stiuta. In plus fac un lucru pe care tarile traditional dezvoltate nu il fac: nu dau sfaturi altora de cum sa isi conduca tara; se concentreaza pe nevoi imediate!

Tactica chineza (scuzati cacofonia, dar cred ca trebuie sa devina acceptabila pentru ca pare un truism) este criticata, fireste de voci ale lumii occidentale. Spuneam, cea mai eleganta, este critica legata de modalitatea putin structurata/ programata de dezvoltare. Insa "goarna" merge pana la afirmatii vecine cu ideea de opresor neo-colonialist rapace pe seama saracilor Africii… China bate lumea occidentala cu propriile arme: multinationalele. Astazi, multe dintre aceste proiecte sunde derulate in tandem cu firme globale, multinationale, al caror capital e diluat si al caror interes este, pe fond, stimulat doar de un gand: rentabilitate! Si cum acest cuvant pare arhaism in lumea occidentala si, pe alocuri, in unele din tarile emergente, personal nici nu vad incompatibilitatea.

Ce ar putea sa invete Romania? Ce conteaza in vremuri de return to growth: domeniile de interes imediat, in termeni de calitate a vietii, trebuie sa devina prioritare. Ar mai putea invata sa reinchege, durabil, relatiile cu China. In rest… le stie pe toate!

2 thoughts on “Proiectul de suflet al Chinei…

  1. Acum doi ani am scris pe vechiul meu blog un articol despre China şi expansiunea sa (http://adienache.wordpress.com/2008/03/24/lumea-n-care-traim-china/). Chinezii pun în aplicare vorba lui Mao: nu contează ce culoare are pisica, atât timp cât prinde şoareci. Chinezii nu au prea multe ezitări să colaboreze cu oricine le poate aduce un profit. Fac afaceri cu oricine e la putere şi cumpără bunăvoinţa popoarelor africane cu investiţii. Cumpără tot felul de materii prime şi vând orice fel de mărfuri. Nu doar marile corporaţii fac afaceri în Africa. Citeam în NYT acum ceva timp un reportaj din Nigeria în care era vorba despre micii comercianţi chinezi care s-au mutat în Africa. Şi-au luat nume englezeşti şi au magazine, ateliere, restaurante peste tot.
    Chinezii au o toleranţă mai mare pentru tradiţiile şi mentalităţile locale. Europenii şi americanii se tot chinuie să-i „civilizeze” şi să-i „democratizeze” pe africani. Chinezii vor doar să facă afaceri cu ei.
    E de urmărit şi creşterea în importanţă pe scena mondială a Braziliei. Specialişti brazilieni în agricultură lucrează de zeci de ani în diferite ţări din Africa, urmează petroliştii, minerii…

  2. da, exact asta e reteta de succes a chinei: nu tulbura cultural si nu dau sfaturi. e oarecum paradoxal, pentru ca ei sunt foarte orgoliosi din perspectiva propriei culturi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s