Home

http://www.zf.ro/opinii/opinie-misu-negritoiu-de-ce-nu-se-pot-imprumuta-romanii-in-euro-la-o-rata-a-dobanzii-de-4-7069974

Da, da, stiu! O sa imi spuneti ca sunt subiectiv… Dar putini si-au asumat rolul de instructor economic. Si inca (realizez eu) mai e mult pana cand 20% din cei cei citesc un ziar ca asta vor intelege un articol ca asta.

Dar asta e miza… pana cand nu ne vom “alfabetiza” in astfel de lucruri, nu vom putea sa ne consideram o piata cultivata la nivelul consumatorilor.

In alta ordine de idei, as face pariu ca cei ce azi hulesc azi bancile vor fi primii care vor apela la banci cand “soarele bunastarii” o sa bata iar…

UPDATE: raspunsurile la reactiile cititorilor:

http://www.zf.ro/opinii/misu-negritoiu-raspunde-la-comentariile-cititorilor-zf-fata-de-opinia-publicata-miercuri-7091000

Advertisements

5 thoughts on “E mai clar acum?

  1. “Costul total al creditului este format din rata dobânzii (costul de finanţare), marja de acoperire a riscului comercial şi costul serviciilor bancare (inclusiv comisioane etc) aferente creditului”

    Deci rata dobanzii de finantare e 5%. bun. Asta inseamna ca pentru un credit de nevoie personale unde DAE minim e de 15-16%, riscul comercial si serviciile bancare inseamna 10-11%?
    ce e riscul comercial? daca eu achit creditul, deci riscul nu s-a produs, imi da banca niste bani inapoi?

    Si comisioane: comision de acordare, taxa analiza dosar,
    comision de deschidere de cont, comision de emitere card, comision de depunere numerar (la ghiseu, la ATM, la transferuri in cont), comision de administrare (lunar sau anual), comision de inchidere cont, comision de rambursare anticipata si naiba mai stie ce..

    Ceea ce Misu nu include in analiza respectiva este ca dobanzile sunt prea mari ca sa poata acorda credite noi. La 16% dai credit doar daca respectivul are nevoie urgenta de bani sau l-ai pacalit cu vreo promotie si niste clauze scrise cu font de 6 pe ultima pagina din contract. E ok ca bancile sufla si in iaurt acum, dar daca piata nu mai e functionala ce faci?

  2. In discutie sunt doua lucruri distincte:
    1. Transparenta cu privire la costurile care compun “pretul” banilor, iar aici mesajul este destul de transant comunicat
    2. Legitimitatea sau lipsa de legitimitate a fixarii administrative a ratei dobanzii dupa criterii de “justete” sau suportabilitate de catre client.

    Logica ar trebui sa fie simpla: iau credit, daca imi permit si daca sunt in masura sa dau banii inapoi. De aceea trebuie sa stiu pe ce dau banii (a propos de descompunerea facuta de MN). Daca nu imi convine, sau nu am dispozitia sa ma inham, sau este peste posibilitatile mele, probabil ca logica ar fi sa nu iei credit sau sa iei unul mai mic, care sa iti potoleasca setea.

    Riscul comercial este o practica pe care o aplica si comerciantii, non-bancari. Nu e nimic iesit din comun, dupa capul meu… In esenta, si aici sunt de acord cu tine, e in puterea bancii sa te fidelizeze in baza faptului ca ai lucrat cu acea banca 10-15 ani si, in consecinta, sa beneficiezi de alte avantaje/ facilitati. Cu alte cuvinte, e disponibilitatea bancii de a transforma acel cost de fidelizare in pachete de fidelizare.

    Din nou, asta e vestea buna pentru piata si concurenta; sine nu intelege asta, va afla. Sooner than later. Si asta tocmai pentru ca intre timp – are si criza asta valentele ei favorabile – o parte dintre cunsumatori s-au trezit. Si vor fi in egala masura mai prudenti si mai vigilenti.

    Cu alte cuvinte… sa castige cel mai bun!

    Articolul este insa corect.

  3. MN are o abordare didactica si are probabil dreptate: cand aduni si inmultesti toti coeficientii, fara indoiala se justifica dobanda aia. dar e gresita din punctul meu de vedere.
    acum 5 ani am luat un credit cu DAE 13% desi aveam mai putin de 1 an vechime. acum 2 ani am luat alt credit cu 9% DAE. le-am achitat anticipat, fara intarzieri la plata. acum am mai multa vechime pe cartea de munca, salariu mult mai mare, istoric cu banca berechet, EURIBOR a scazut de la 5 la 1 dar banca imi da credit doar cu 16% promotional si imi spune ca daca nu il vreau sa ma duc la altii.
    MN spune ca e riscul mare si imprumutul de pe pietele externe e scump. da, dar ING Ro se imprumuta la ING NL, nu?. diferenta de risc nu se duce tot in buzunarul ING pana la urma?

    Privind sistemul din afara, perceptia mea este ca imi sunt impuse in contractul de credit pierderile pe care le are banca din contractele vechi. Mi s-ar parea corect ca banca sa isi asume pierderile de la creditele date cu buletinul si mie sa imi dea credit pe baza riscului meu ca individ (ca d-aia imi face credit scoring). Daca toate bancile au un acord tacit sa supraevalueze riscurile pt a-si acoperi pierderile din contractele vechi, atunci interventia statului este legitima, ca in orice piata unde exista stabilire arbitrara a preturilor. s-a facut si in piata telecom si in petrol de ex. In paranteza spus, MN nu a criticat interventionismul cand CE a decis reducerea tarifelor de telefonie in roaming, desi Vodafone si Orange plangeau atunci ca sunt justificate si corecte pe baza calculelor lor.

  4. In teoria negocierii exista un concept care se numeste “plaja”; este zona aia de interes comun pe care o putem explora pentru compromising. in cazul de fatza… ea nu exista 🙂 Nu e nimic rau in asta. La urma-urmelor, asa se coace piata in avantajul clientului. In esenta, despre asta e vorba. Vestea buna ar fi ca partile angajate in disputa sa faca pasul, una catre alta.

    Ref comparatia cu telefonia mobila… a compara produsul “telecom” cu produsul “banca” nu e relevant, pentru ca, pe fond riscul de sistem asociat celor doua industrii este unul fundamental diferit. Telecom poti cumpara cu bani, invers… ba! Cel putin nu deocamdata… Asta ar fi distinctia de fond. Probabil o sa vina (si acel viitor nu e foarte departe) cand institutiile bancare vor trebui sa faca fata unor jucatori non-traditionali. But not now…

    Personal, nu am credite la activ. Ce le recomand celor care au credite sau vor credite si blameaza bancile pentru reticenta sau conditii dure de imprumut. Fa un exercitiu de imaginatie: ai primit bani de la un grup de prieteni sa cumperi un bun pe care sa il folositi toti in comun (barca cu motor, cabana la munte, un ATV, etc.). O cunostinta/ membru de familie/ prieten vine si iti cere bani cu imprumut. Tocmai a aflat ca e posibil sa ramana fara servici si are nevoie de bani ca sa isi asigure cele necesare traiului. Si iti cere bani pentru o perioada egala cu cea in care tu ar trebui sa cumperi acel bun…

    Nu e o ghicitoare, nu exista raspunsuri pre-definite. E o chestiune de optiune. E modul in care functioneaza sistemul astazi… nu spun ca e bun, dar astept o optiune. Sunt sigur ca o sa incepi prin a spune “pai depinde”… si sa vezi cate if-uri o sa insiri inainte de a da un raspuns cat de cat logic pentru tine. Dar pentru cel caruia ar trebui sa ii dai bani cu imprumut. Sau catre cei care ti-au incredintat banii…

    Si inchei prin a te intreba: ce marje adauga firmele ca cea pentru care lucrezi? Nu stii? Iti spun eu: pana la 75 pp…
    Daca e sa vorbim de capatuiala, hai s-o luam industrie cu industrie. Si o sa constati cu stupoare ca nu exista domeniu in care sa ai minimul confort ca stii pe ce dai banii. De la motorina, pana la punga de sticks-uri… Sunt de acord cu transparenta preturilor de la A la Z.

    De exemplu, vreau sa stiu de ce StarCraft II cost 260 ron… 🙂 Sunt foarte curios ce o sa imi raspunzi 🙂

  5. discutia a pornit de la “e mai clar” 🙂 pana una alta fac cum ai zis si tu, nu i-au credit ca nu imi convine pretul propus de banca si strang bani sa cumpar cu banii jos. Banca pierde un client iar eu trebuie sa aman investitia. Personal il percep ca lose-lose scenario si d-aia nu imi este limpede de ce bancile prefera asa. (dar nu dau vina pe banca pt ca vrea un profit mai mare)

    marjele de profit per unit la mine in domeniu variaza de la 0 la 1.000% probabil. dar uite ce se intampla cand nu functioneaza concurenta:
    http://sanfrancisco.fbi.gov/dojpressrel/pressrel10/sf061010.htm

    Din fericire Starcraft e doar 260ron 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s