Home

Nu e nici o metafora. E realitatea pura/ cruda a zilelor noastre. O puteti gasi ocazional in fata unui super-market unde ma opresc ocazional, dintr-o zona centrala… (nu spun unde din ratiuni pe care le veti intelege in final).

E vorba de o pustoaica de 10-12 ani. Bine imbracata: ugg-si, caciula si haine imblanite, etc. Mai bine imbracata decat 95% dintre copiii din tara asta… Imbujorata, draguta, curata, bine hranita, plina de voie buna, vorbeste frumos si… tineti-va bine: cerseste! Bani, dulciuri, sucuri.

Tactica ei este atipica; nu invoca nici o mama bolnava, nici un tata betiv, nici un frate mai mic. Te ia de la masina si sta scai de capul ta pana intri si iti spune ce vrea: aseara mi-a cerut un suc “din ala mic de portocale”.

Prima oara m-a abordat in vara. Mi-a cerut bani, dupa ce in prealabil a facut o introducere ca la compunere. “Buna seara. As dori sa stiu daca va pot rapi cateva secunde…(wow)…stiu ca nu ma cunoasteti, dar as avea nevoie de ajutorul dumneavoastra.” M-am topit, bineinteles. “Sigur”. Ea continua: “As avea nevoie de niste bani…” Hopa! Fiind promul episod, nu am ezitat: am scos 10 lei si i-am dat. Cand am iesit din magazin am vazut ca facea acelasi lucru cu altii. Cate scenarii poti sa iti faci… ca e din provincie si are nevoie de bani de mers acasa, ca intr-adevar este intr-o situatie familiala dificila…

A doua oara era in toamna. Am recunoscut-o. Aceeasi placa, aceeasi jovialitate. De data asta am trecut ca prin branza.

A treia oara aseara. Cum va spuneam, vroia un suc de portocale. Am incercat sa o evit la iesire: a alergat dupa mine!!! Relativ indignat, de situatie si speta, m-am intors, si pe un ton pe cat de calm, dar sobru i-am spus: “Copila, du-te acasa!” Cred ca am speriat-o pentru ca am vazut ca s-a indepartat repede de magazin.

Ulterior, in drum spre casa, mi-am facut mea culpa pentru ca am bruscat-o verbal; in egala masura m-am gandit ca un copil, si mai ales un copil ca ea, nu trebuie sa ajunga in aceasta situatie. Chit ca o face pentru amuzament (m-am gandit si la asta!). Dar daca totusi are nevoie de ajutor?

Nu va ascund ca prima oara m-am gandit ca e ceva emisiune gen “camera ascunsa”. In egala masura mi-am facut griji pentru ea: “opereaza” la lasasea intunericului, vine pana la portiera masinii; si auzim atatea povesti…

Advertisements

4 thoughts on “Cersetorie juvenila de lux

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s