Home

Chiar daca scurta noastra vizita in Olanda a avut ca principal obiectiv parcul Keukenhof, sederea noastra acolo a fost mai degraba un popas. Culmea, din pricina slabei organizari. Poate si unde asteptarile erau altele. Mergem in Olanda, nu la Marea Neagra…

Incep cu partea mai putin placuta, ca sa inchei intr-o nota optimista. Si asta pentru ca e posibil ca vazand pozele sa va vina curiozitatea si sa vreti sa mergeti acolo. Caz in care nu vreau sa ma injurati ca ati citit pe blog-ul meu si ati luat-o ca pe recomandare… chiar daca este o recomandare 🙂 .

Pe scurt, accesul la Keukenhof/ Lisse se poate face in patru feluri:

– excursie organizata (recomand);

rent a car (recomand);

– autobuzul 58 care pleaca din aeroportul din Amsterdam (NU recomand!);

– bicicleta (recomand daca va tin pingelele… de la Amst la Keukenhof sunt 35 de km).

Noi am ales varianta 3. Neinspirati, pentru ca in 16 aprilie era si un mare festival floral stradal (pe care l-am ratat); plus ceva cu ziua Reginei… Ne-am luat bilete combi (drum + acces in parc) de la Aeroport si ne-am indreptat entuziasmati catre portile B1-B3 de unde urma sa luam autobuzul 58. As putea sa incerc sa estimez numarul de oameni aflati la coada pentru acest autobuz, dar pentru simplificare va spun ca am stat la coada in jur de doua ceasuri… ne-a mai luat vreo ora si ceva sa ajungem la parc, pentru ca s-a creat si acolo ambuteiaj din pricina numarului mare de masini, autocare, autobuze, care intrau, ieseau, veneau, plecau… O nebunie suparatoare!

In parc am stat vreo doua ore… revin la ceea ce s-a intamplat in parc mai tarziu.

La plecare, am zis noi ca suntem intelepti si plecam mai devreme, ca sa evitam coada anticipata si pentru intoarcere. Aiurea! Am stat aproape PATRU ore la intoarcere… Si asta pentru ca, de bine de rau, la venire era coada organizata. Cand am plecat vreo doua ceasuri a fost haos total. Poate si unde la coada erau multi rusi, indieni, asiatici, etc. Cred ca olandezi nu prea erau… stiau ei de ce!

Ca sa mai imblanzeasca nervii oamenilor (mai si picura mocanit…), organizatorii s-au invrednicit sa aduca doua fanfare locale care au cantat (“acompaniate” de vreo trei lazi de bere…) in tot acest timp. Cand ajungeai pe “turnanta” le puteai auzi si vedea de aproape.

Pooja a avut inspiratia sa surprinda si alte doua ipostaze: disperarea turistilor…

si calmul organizatorilor:

In concluzie, a fost o imbinare de frustrare si incantare.

Incantarea (o sa las pozele sa “vorbeasca”) a venit de la flori: lalele, narcise, zambile si altele asemenea. Spun asta pentru ca ingineria genetica a juns foooarte departe in Olanda. Am vazut zambile cu flori in forma de narcisa. Sau lalele cu alura de trandafir, garoafa, bujor, crin; in ‘shpe mii de culori; cu tulpina mare, cu tulpina mica; cu frunza mare, sau frunza creata; eu am estimat mii de soiuri… combinatii de x culori luate cate y forme. Impresionant! (stateam si vorbeam cu Pooja: oare la fel fac si cu fructele si legumele?! De aia o fi poporul olandez atat de inalt si zvelt? Hm?).

Impresionante sunt si campurile din afara parcului. Asa cum la noi creste rapita (sau balariile), pe sute de hectare, in Olanda, cresc flori (in special lalele). Acum am inteles de ce 70% (parca?) din productia mondiala vine de de aici.

Si acum… motivul pentru care am fost in Olanda:

Va mai ganditi, nu? 🙂 .

Detalii despre “fenomen” si ce isi propune el, gasiti si aici: http://www.keukenhof.nl/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s