Home

Ieri, in drum spre casa, cu gandurile la vremurile pe care le traim, mi-a venit in minte povestea lui Shylock, personajul controversat al piesei lui Shakespeare. Si, surprinzator sau nu, am avut revelatia – justa sau nu, judecati voi dupa ce cititi postul – ca batranul evreu poate fi o victima.

In caz ca nu ati apucat sa cititi piesa sau sa vedeti filmul (Al Pacino in mare forma), Shakespeare aduce in lumina vremurile tulburi ale Venetiei secolului al XVI-lea. Aparent piesa vorbeste despre avaritie/ generozitate; egoism/ incredere; iubire/ tradare; rasism; si nu in ultimul rand despre sange si bani… Cred ca cititorul si privitorul sfarsesc prin a spune: Antonio – negutatorul generos; Bessanio – tanarul nobil fermecator; Shylock – batranul evreu avar. Ce “revelatie” m-a izbit pe mine (si ideea e ca seamana cumplit de bine cu vremurile pe care le traim cu totii azi)?

Bessanio este un flacau nechibzuit. Traieste pe picior mare. Traieste din plin pe datorie. Se indragosteste si ideea brusca de a se casatori partial din dragoste, partial din convenienta, capata sensul primordial al vietii lui. Si, ca orice tanar fermecator, il face din vorbe, dar si la bani, pe prietenul Antonio – negutatorul din Venetia.

Antonio nu are aparent nici un cusur… Da tot ce are, dar si ce nu are inca – corabiile cu marfuri ce urmau sa vina – si, intr-un hazard pe care doar Antonio poate sa il explice, isi pune chezasie propria-i carne (o livra, parca) pentru calatoria intru dragoste a amicului Bassanio… Ratiune curata! Dar, sigur, dragostea si ratiunea nu fac casa buna in nici o capadopera dramaturgica.

Shylock este evreul cu bani. Da camata si taie capre. El poate sa fie, de facto, imprumutatorul de ultima instanta, pentru capriciul tanarului Bessanio, prin interpusul, la propriu, Antonio. El vrea o livra din carnea negutatorului venetian… chestie de principiu… Piesa va spune si de ce. Si ii cere acestuia, prin legamant – atentie, astia aveau contracte si jurisprudenta de atunci! – sa gireze cu proprii muschi.

In final, apare si tanara domnita, Portia (potential viitoarea sotie a lui Bassanio), bogata si smerita, avocat de conjuntura, care e in masura sa discearna pricina absurda a negutatorului si a camatarului printr-o judecata de zile mari: cant tai carne vie, curge sange! 😉 Iar daca sangele nu e la contract, si, in plus, mai e si sange de crestin, nu poti sa tai din carne… Sic, Shylock!

Asadar, eu citesc altceva in piesa lui Will… Citesc datorii irationale, garantii riscante, hazard, termeni si conditii absurde, interpretari discretionare… Toate in numele unei vieti imbelsugate! Cu sau fara temei…

Nu stiu daca Will a vrut sa scoata si aceste lucruri la iveala. Dar pare genial, cu atat mai mult cu cat aceleasi atribute le regasim azi. A propos, ca sa facem apel la istorie pana la capat, iata ce spunea Cicero acum 2000 de ani si ceva (courtesy to my boss)…

“Bugetul trebuie echilibrat, tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publică trebuie micșorată, aroganța funcționarilor publici trebuie moderată și controlată, ajutorul dat altor țări trebuie eliminat pentru ca Roma să nu dea faliment. Oamenii trebuie să învețe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului.” (Cicero, anul 55 înainte de Hristos)

Si in final, Shylock:

Advertisements

3 thoughts on “Adevarata poveste a lui Shylock

  1. Mi-ai adus aminte de Claudius, cca 100 de ani mai tarziu care avea un discurs despre integrarea in imperiul roman, foarte apropiat de integrarea in UE si cu problematica de atunci, foarte actuala de altfel …
    Este un proverb romanesc care zice ca “roata se intoarce”, expresie care se gaseste la Sinca Veche sub denumirea de “predelege”.

    Ovidiu, chiar ai impresia ca s-a schimbat foarte mult omenirea in ultimii 2000 de ani ? In afara de technologie care duce la progres, preocuparile sunt mereu aceleasi.

    Overall, daca maine nu mai ai nimic din ce ai azi, care e atitudinea ta ? Cand raspunsul va fi “o iau de la inceput” pentru 80% din cei intervievati, lumea se va linisti. Pana atunci nimeni nu vrea sa piarda ceea ce are.

  2. Sunt partial sceptic si fata de tehnologie… adica, ok: focul, roata, tiparul, motorul, becul, PC-ul, internetul… dar intre ele, e doar fugitive/ frugal inovation. sa fim onesti: in ultimele 2 decenii am cumparat versiuni ale aceluiasi produs.

    Cred ca mental sunt constient ca e posibil sa ajungem acolo. Practic, cred ca as avea un soc psihologic temporar… Incerc sa fiu realist. Dar m-a batut gandul: https://takeda.wordpress.com/2011/08/22/cum-ar-fi-o-viata-mai-simpla/

  3. ce inseamna sa (n-)ai cultura, nu stiam cine-i shylock (doar de una portia auzisem, ca are nume nostim), iar de citatele lui cicero si claudius gamulescus habar n-aveam. foarte tare, nu-nvatam, bai, fir-ar sa fie, din trecut, suficient.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s