Home

… si ascult Radio Guerrilla”. Asta a fost cea mai desteapta poata care a zburat ieri prin facebook, dupa mintea mea. Directa, la obiect, “transparenta”. Dar totusi o gluma. Ceea ce nu este nici pe departe domnul Ungureanu.

Poate o sa va surprinda, poate nu, dar mie imi da un sentiment de vant proaspat. L-am mai “mijit” prin ceata politica romaneasca prin 2009 (https://takeda.wordpress.com/2009/03/13/un-scenariu/). Eram atunci in eroare din doua perspective: 1. cel de-al doilea domn pe care “pariam”, Victor Ponta, desi a confirmat prin pozitie, nu mi-a confirmat asteptarile in practica. 2. la momentul respectiv nu il vedeam pe domnul Ungureanu in proximitatea presedintelui Basescu (sincer, de facto, nici nu cred ca este).

De ce imi inspira un sentiment bun? Pentru ca iese, cel putin momentan, din gloata. E diferit prin prezenta, conduita, echilibrul verbal. E educat, instruit, slefuit si pregatit mental pentru pozitia de inalt demnitar al unui stat cu pretentii. Daca vreti, are un aer regal. Ceea ce, in pacla actuala, e foarte reconfortant. Ramane sa imi confirme, mie si celor care mine, ca nu este indragostit in exces de propria imagine si persoana.

Am ascutlat/ citit ieri o gramada de opinii legate de persoana domnului Ungureanu. De la incercari legitime de a judeca oportunitatea persoanei si rolului, pana la judecati superficiale si pe alocuri ineptii.

In primul rand: care e necazul ca e istoric si nu e economist? Vi se pare ca aceasta “breasla” a dus lumea in directia buna? Vreti sa va spun ceva? Eu as pune prim-ministru un psiholog al maselor, care intelege framantarile si simte directia omenirii. Pregatirea de istoric mi se pare de departe mult mai potrivita vremurilor. Noi nu traim azi o criza economica si financiara; ele sunt doar 2 din capetele unui balaur. Noi traim o criza a increderii in sistemele care pana mai ieri ne-au adus “prosperitatea”. Pozitia de istoric intr-un astfel de context mi se pare de departe mult mai avanajoasa, ca si argumentatie si calibrare de viziune in care sa creada cat mai multi. Sa fim seriosi (am mai spus-o de cateva ori): solutia e la o aruncatura de bat, se numeste infrastructura, agricultura, debirocratizare; e nevoie de un sistem suplu, generator de oportunitati de dezvoltare/ afaceri si angajarea fortei de munca. Lucru pe care il poate promova si un istoric…

Care e problema cu actuala inregimentare a domnului Ungureanu? Notiunea de “intelligence” nu mai este nici pentru mediul de afaceri o noutate. Sau nu stiti asta? Cine intelege demersul predictiv si izolarea informatiei primare de cea secundara, e, din nou, foarte potrivit pentru a conduce un cabinet; chiar si pentru 6 luni, cu atat mai mult cu cat e nevoie de decizii foarte dure. De unde si pana unde a incoltit sentimentul unui “stat politienesc”,  “militarizat”, “de comanda”? Are cineva sentimentul ca dupa ’90 au aparut oameni de nicaieri?! De unde vine aceasta ipocrizie naiva? Si apoi, sa-mi fie iertata indrazneala: nu vi se pare ca e necesara un pic de rigoare si ordine? Numai cine are ceva de ascuns se poate teme de asa ceva. Cine a tolerat mitocania pana acum – si sunt multi – perspectiva s-ar putea sa vina ca o usurare.

Sigur ca domnul Ungureanu face azi un compromis. E limpede ca echipa noului cabinet este o peredea de fum. E limpede ca “greii” cabinetului Boc au fost scosi din bataia pustii; dar e an electoral, garda pretoriana are treaba in teritoriu, nu are vreme de reforme. Si pe acest fond ii doresc domnului Ungureanu multa inspiratie si rezilienta.

Insa eu, de aici din canapeaua mea, cu viforul sufland la fereastra, salut aparitia domniei sale; doar aparitia. Sunt convins ca este unul dintre acei oameni care pot face, in mod autentic, tranzitia spre… altceva.

Si acum… dati cu pietre, daca nu ati pacatuit 😉 Sau daca aveti unul mai bun…?!

Advertisements

7 thoughts on ““Ma numesc Mihai Razvan Ungureanu…

  1. Faza cea mai tare e ca cel mai mare contestatar al lui MRU si cel care a lansat teoria ca un istoric nu e potrivit ca prim ministru, e un … Istoric care se vrea presedinte 🙂 Oare de ce avem doar mediocrii in politica? Asta e partea trista 😦

  2. Mie imi place ce ai scris si impartasesc aceleasi convingeri. Dar din pacate acum sunt in stadiu in care…I couldn’t care less…nu am incredere in manadatele pe termen foarte scurt, nu folosesc la nimic ba dimpotriva sunt “value destroyer” asa ca astept sa treaca, sa vina alegerile si sa vad cu ce ne procopsim atunci.

  3. crezi ca a avut voie sa isi aleaga macar un ministru? si in general crezi ca o sa aiba voie sa ia vreo decizie?

  4. Si mie imi place articolul; parca mi-ai citit gandurile can l-ai scris.
    Cat despre partea cu istoric prim-ministru…ha, ha, ha. Poate ca “lansatorului” ideii nu i-ar strica putina istorie. 🙂
    I-am avut prim-ministrii pe N. Iorga si M. Kogalniceanu (ok, ultimul era si avocat). In egala masura au fost generali (Averescu, Tatarascu si ii exclud pe cei din perioada razboiului – apropo de partea cu militarizarea), medici (N. Kretulescu, Vaida-Voevod), poeti, scriitori, critici literari (Goga, Titu Maiorescu) si chiar un patriarh (Miron Cristea)…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s